ăcând promisiuni apropiate, tăiate pe măsură : 1) domnia
politică cu brutalitate tinerească, 2) munca printr-un nou sis-
tem economic, 3) repartiţia socialistă a bunurilor, 4) izgonirea
evreilor, 5) remilitalizarea patriei, 6) nobleţea rasei nordice şi
7) fondarea celui de al treilea Imperiu" .
Şiretenia cu programul socialist al hitlerismului, complexul
de inferioritate al Germaniei după pierderea primului război mon-
dial şi al unor provincii bogate în zăcăminte de subsol, sprijinul
electoral al micii burghezii şi cel financiar al marii industrii din
Renania, protecţia acordată pictorului ratat de către preşedintele
republicii, Hindenburg, şi apoi de industriaşii Papen, Meissner,
Oskar von Hindenburg, pericolul unei revoluţii a proletariatului
sunt pârghii care l-au adus pe Hitler, în alegerile din ianuarie 1933,
în poziţia a doua în stat. De acum, urma consolidarea puterii prin
impunerea partidului său — Partidul naţional socialist al munci-
torilor germani (NSDAP)—ca partid unic, totalitar. La nici o lună
de la numirea sa în fruntea cancelariei Reichului, se produce
incendierea Reichstagului („incendierea Reichstagului este flacăra
cu care Hitler dă foc lumii", scrie J.de Launay). Urmează: inter-
zicerea Partidului Comunist din Germania (28 februarie 1933),
organizarea Gestapoului (martie 1933), alungarea profesorilor
evrei sau comunişti şi începutul emigrării, în masă, a intelectualilor
(aprilie - mai 1933), dizolvarea partidelor politice şi a sindicatelor
1. Idem, p.195.
7
(mai-iulie 1933), adoptarea noului drapel cu zvastică (septembrie
1933). abolirea sistemului federal şi reorganizarea Germaniei pe bază
unitară (ianuarie 1934). autoprodamarea lui Hitler ca „fiihrer şi
cancelar" (2 august 1934), reorganizarea şi înarmarea armatei (fapt
interzis prin pacea de la Versailles), promulgarea Legilor de la
Numberg (15 septembrie 1935) de interzicere a căsătoriilor între
arieni şi evrei: intervenţia armatei în Spania de partea lui Franco
(1936-1939), legea cu privire la prestarea muncii forţate (22 iunie
1938). S-a slujit de folosirea unor simboluri stranii, cu un efect
propagandistic imens, dar care erau de împrumut: steagurile şi
draperiile roşii existente de la vechile partide muncitoreşti: crucea
ariană enigmatică (zvastica) într-un cerc alb (albul fiind culoarea
regilor). De asemenea, unele idei, teze invocate, cum ar ii pericolul
francmasonic, este preluat de la Luddendorff; antisemitismul, de la
A. Rosenberg; superioritatea rasei nordice, de la emigrantul englez,
filosoful Houston Stewart Chamberlain (ginerele lui Richard Wagner);
denumirea „al treilea Reich ", de laMoeller van der Bruck.
Reînvierea ritualului secret cavaleresc medieval, imitarea
ordinelor cavalerilor teutoni (glugi, cruci, cai, cisme, pinteni),
reînnoirea culturii germane cu motive şi simboluri magice medievale
(Curentul „Sturm und Drang". Lenau. Novalis, Kleist), preluarea
tendenţioasă a unor idei şi concepte filosofice (Nietzsche, Spengler,
Fichte) au exercitat o fascinate imediată asupra gândirii şi
comportamentului tineretului german.
Aşa se explică de ce prima încercare făcută a fost iniţiată încă
din 1919 de către Arthur Mahraun cu „Ordinul cavaleresc al tinerilor
germani" (Jungdo).
în general, programele tinereşti aveau un caracter radical şi
uneori fanatic. Tinereţea conţine în sine germenii unei noi
spiritualităţi, dar tinerii nu-şi dau seama că această spiritualitate nu
este „energie politică", ci numai „potenţa dinamică" (Edward
Spranger), că ideile nu pot deveni, întotdeauna, realităţi. „Tânărul
vrea să fie ascultat, să-şi impună ideile, să schimbe realitatea,
căci simte într-însul torente de forţă, care iar permite să se
împotrivească oricui, - de aici îndrăzneala, nu arareori ofensatoare,
a tinerilor. Omul matur însă îşi dă seama că cine vrea să conducă un
8
grup de oameni trebuie mai întâi să adopte el ceva din spiritul
grupului, pentru a putea să-i impună apoi treptat şi pe nesimţite
idealul său propriu" . Adevăr valabil nu numai pentru starea de
spiră din Germania, dar şi din alte ţări conduse de dictatori In
Italia, fascismul propovăduit de Benito Mussolini a devenit victo-
rios în 1922, tocmai printr-o dură organizare a tineretului Copiii
între 8 - 14 ani erau grupaţi în „Balila", iar de la 14 - 18 ani ei
deveneau „avangardist?', dobândind educaţie militară. Cei care
împlineau 18 ani intrau în „fasci giovanile di combattimenti", sub
impulsul unor formule magice („cartea şi sabia", „rugăciunea şi
lupta"), fiind înscrişi în partidul fascist.
Tineretului german i se adăuga, la aceeaşi direcţie de
gândire politică şi organizare militară, antisemitismul, ideea
purităţii şi superiorităţii rasei germane, antimarxismul şi anti-
bolşevismul.
Ce înseamnă fascismul ?„Eu contra semenului meu, so-
cietatea mea contra altor societăţi, natura contra culturii, in-
stinctul contra 'raţiunii, ca şi apoteoza forţelor morţii al cănii
nume este infernul" (Claude Mettra). Sau, altfel spus cu cinism
de Hitler : „în sfârşii i-am eliberat pe oameni de înjositoarea
prejudecată a conştiinţei şi a moralei". La Poznan, la 4 octombrie
1943, adresându-se şefilor S.S.:„Majoritatea dintre dv. ştiţi ce
înseamnă să vezi laolaltă o sută de cadavre, sau 500 de cadavre,
ba chiar o mie de cadavre. Să vezi toate astea, şi să rămâi totuşi
un om onest, iată ce ne-a dat nouă tărie .'Este o pagină de glorie
încă nescrisă din istoria noastră, o pagină care poate nici nu va
fi scrisă vreodată". larMagda, soţia luiGoebbels, omul-microfon,
după ce şi-a omorât cei şase copii: „Cu copiii am terminat, acum
să vedem ce facem noi".
Fascismul mai înseamnă dictatură (de la latinul dictatura =
a afirma, a porunci"), adică puterea absolută a unui dictator, în
vremuri şi circumstanţe istorice demenţiale. Totalitarism, absolutism,
tiranie, despotism, „în genere, formele de guvernământ, ^-
1. Petre Andrei. Sociologie generală. Craiova, Scrisul Românesc, 1936, p. 25.
9
îndeosebi sistemele de conducere dictatorială, valorează atât cât
reprezintă ca valoare personală dictatorul, care a instaurat şi
diriguit regimul" .
Dictatura naşte dictate : cel de la Viena din 2 noiembrie
1938, prin care Ungariei i se atribuie 12.000 km2 din teritoriul
Cehoslovaciei dezmembrate; cel din 21 martie 1939, când Ger-
mania anexează Danzig-ul (Gdansk) de la Polonia; şi, în sfârşit,
dictatul de la Viena, dureros pentni poporul român, prin care
partea de nord a Transilvaniei (43.492 km şi 2.667.000 locui-
tori, în majoritate români) este smulsă României şi predată
Ungaiiei hortyste. Germania şi Italia „garantează" noile frontiere
ale României
Dictatul — scrie Milton G. Lehrer — este „un act arbitrar,
inechitabil şi apolitic, impus cu violenţă de ceidoicomparsi; Ducele
şi Fiihren.il, care au crezut că Europa culturii milenare a căzut atât
de jos încât destinele ei pot fi scrise de doi aventurieri, erijaţi în
conducători Dicktatele impuse de dicktatori au avut întotdeauna
soarta făuritorilor lor. Nimic nu se poate clădi într-adevăr pe
violenţă, după cum nimic nu se poate clădi pe nisip: nici dictaturi
şi nici dicklate" .
***
„ Modelul" fascist al lui Mussolini şi Hitler n-a rămas închis
în graniţele ţării lor. Alte epave ale acestei ideologii mărunţiifiihreii,
au mânjit, cu aimele săvârşite, istoria ţărilor lor.
In Estonia activa organizaţia fascistă „Cmcile Tunetului",
în Lituania „Lupii de Oţel". In Slovenia, generalul Lev Rupnik
era şefiilorganizaţiei,^4părătoriipatrieislovene".Naţional-socialiştii
greci ai lui Gheorghias Mercuri (tatăl actriţei Melina Mercuri) şi
partizanii fascişti ai generalului grec Grivas împărtăşeau aceeaşi
ideologie şi aceleaşi metode, ca şi partizanii lui Mussert, Quisling
şi von Tonningen din Ţările de Jos, din Notvegia sau din Belgia.
1. Petre Ghiaţă. Dictaturi. Buc., Edit. Ideia, 1938, p.7.
2. Milton G. Lehrer. Ardealul—pământ românesc. Ediţie îngrijită, prefaţă şi note de Ion Pătroiu. Buc., Edit. ştiinţifică şi enciclopedică. 1989, p.27.
în Olanda activa „Liga naţional-solidariştilor olandezi", care
urmărea reconstituirea imperiului olandez (Ţările de Jos, Belgia
şi Luxemburgul într-o singură comunitate politică). Separatiştii
flamanzi de orientare fascistă acţionau în „ Uniunea naţionalistă
flamandă" (VNV) şiîn,, Comunitatea germano-flamand'ă". Fasciştii
francezi erau grupaţi în junii lui Jaques Doriot, a scriitorului
Robert Brasilbach, PierreDrieu La Rochelle, Marcel Deat, Mar-
cel Bucard. în Croaţia, ustaşii lui Ante Pavelici au executat peste
4W.OOO de sârbi şi au. exterminat, în lagăre de concentrare,
aproape 40.000 de evrei .
La noi, sunt cunoscute acţiunile criminale ale mişcări.'
legionare conduse de Horia Sima şi Corneliu Zelea-Codreanu,
cărora le-au căzut victime Petre Andrei, Nicolae lorga, Virgti
Madgearu ş. a.,
* * *
Propria-i ascensiune, începuturile nazismului şi acapara-