Date biografice despre viata si opera lui mihai eminescu

❤Date biografice despre viata si opera lui mihai eminescu

❤ Click here: http://franalodral.fastdownloadcloud.ru/dt?s=YToyOntzOjc6InJlZmVyZXIiO3M6MjE6Imh0dHA6Ly9iaXRiaW4uaXQyX2R0LyI7czozOiJrZXkiO3M6NTY6IkRhdGUgYmlvZ3JhZmljZSBkZXNwcmUgdmlhdGEgc2kgb3BlcmEgbHVpIG1paGFpIGVtaW5lc2N1Ijt9

De asemenea el incearca sa fuga de cateva ori acasa la Ipotesti, dar este prins de tatal sau si sfarseste tot la Cernauti. Eminescu si-a pus intreaga sa activitate de ziarist in slujba dreptului la existenta nationala a poporului roman. Eminescu parasi Viena cu gandul de a-si rezolva situatia scolara si de a se alatura Junimii.

Mai sunt alte trei portrete retușate, unul din , realizat de Frantz Dushek la , unul din -, realizat de la , altul cu Eminescu , de , realizat in , și după acesta s-a făcut o litografie de către Th. Casa parinteasca avea livada si tei imensi. Indata ce primea bani de la tatal sau isi cumpara carti precum cafea si tutun. În Timpul din 4 octombrie Eminescu publică o introducere la seria de Palavre, anecdote, taclale etc.

Cunoscut prin Lepturariu românesc, în patru tomuri, tipărit la Viena între 1862 și 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Anul 1858 aduce un moment dificil in viata lui Ion Creanga, tatal acestuia se stinge din viata, departe de casa din Humulesti. În întregime poezia a apărut postum în Convorbiri literare la 1 februarie 1890. Pentru alte persoane purtând același nume de familie, vedeți. În a trimis un raport cu propuneri de reorganizare a școlilor din județul Vaslui, iar înjudecătorul de instrucție în cazul raportului înaintat la Parchet de către D. Giurescu, Când s-a născut Eminescu. Educatia lui Ion Creanga incepe in anul 1847, la scoala din sat, unde il are drept dascal pe Vasile a Ilioaei si apoi pe batranul Iordache. Fondurile strânse din vânzarea biletelor, în valoare de 2,000au fost adăugate contribuției amicilor pentru plecarea lui Eminescu.

Viata lui Mihai Eminescu (rezumat) - Şi era şi foarte discret.

MIHAI EMINESCU 1850-1889 Eminescu nu este decật intr-o mica masura un teoritician al artei,desi opera sa tradeaza o adậnca meditare a problemelor artistice si desi anumite sectoare ale artei au retinut indelung atentia sa. Mihai Eminescu apare in literatura europeana ultimul mare poet romantic,pastrậnd in existenta si opera sa conturul caracteristic al dramei artistilor romantici. Nazuind necontenit spre un plan de viata superior etic si artistic,cautậnd cu patos adevarul si refuzậnd consecvent compromisul,Eminescu s-a aflat in permanent conflict cu lumea vremii sale din pricina nonconformismului,a sinceritatii in faptele de viata si a inaltimii de gậndire. Mihai Eminescu-biografie 1850 Mihai Eminescu se naste la Ipotesti pe data de 15 ianuarie ca si al saptelea copil al familiei Eminescu. In 4 iunie Eminescu se intoarce la Iasi si in 28 iunie devine foarte bolnav din nou. Din 7 aprilie Eminescu se muta din nou la Iasi. Curậnd el se va simti ceva mai bine. Opera lui Mihai Eminescu Mihai Eminescu este in literatura romana creator al unei opere ce strabate timpul, traind intr-o perpetua actualitate. Semnificatia lui a dobandit in constiinta poporului nostru caracterul unui mit. Calinescu, reprezinta in literatura noastra un dublu reper de valoare luata in absolut, inscriindu-se in contextul literaturii unversale, alaturi de Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T. Vianu si de specific national, drept ipostaza unica a sufletului romanesc in concertul poetic al lumii. Opera lui Eminescu este variata, complexa, printre speciile lirice cultivate de poet situandu-se : idila Dorinta, Lacul, Sara pe deal , egloga Floare albastra , satira Junii corupti, Scrisorile, Criticilor mei , epistola Scrisorile , elegia Revedere, Mai am un singur dor , glosa Glossa , poemul Calin file din poveste, Luceafarul, Memento mori , doina Ce te legeni, Doina. Eminescu a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Extraordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc, caci acesta i-a fost mereu la indemana, ajutandu-l chiar in realizarea de imagini artistice deosebite. Secretul intregului sau farmec consta in substratul autohton al culturii eminesciene. Universul motivelor eminesciene este alcatuit din: timp si spatiu national, padure, mare, doina, vis, melancolie. Incursiunile filozofice ale lui Eminescu sustin coordonatele complexitatii poeziei sale. Abordand atatea probleme fundamentale ce tin de viata si moarte, natura si iubire, geneza si sfarsitul lumii, sau civilizatii, poetul subliniaza zbaterile si nefericirile omului de geniu, intr-o societate total straina de el. Pornind de la stilul conventional pe care il cultivau poetii vremii, trecand printr-o faza de romantism tumultuos, al afirmarii, efortul artistic l-a condus pe Eminescu, pe masura maturizarii catre o concentrare din ce in ce mai densa a mijloacelor de expresie, din care dispar regionalismele, diminutivele, epitetele ornante, facand loc stilului clasic de cea mai pura esenta. Datele pe care ni le ofera opera lui Eminescu demonstreaza cu prisosinta familiarizarea lui cu intreaga lume a ideilor si sistemelor filozofice si cu lirismul tuturor timpurilor. Poetul a consacrat o mare parte din timpul studiilor sale in strainatate pentru asimilarea cugetarilor si motivelor poetice ale celebrilor antici greci si latini: Platon, Aristotel, Homer, Plutarh, Ovidiu, Horatiu, Catul, pentru ca apoi dincolo de textele budiste sa includa, pe rand, evul mediu, renasterea, clasicismul, romantismul, naturalismul si materialismul filozofic al veacului trecut. Discursul sau liric inregistreaza, astfel, ecoul tuturor lecturilor din Kant, Schopenhauer, Dante, Shakespeare, Schiller, Novalis, Lamartine sau Victor Hugo - toate influentele din planul literaturii europene, indiene prin Rig-Veda si universale fiind asimilate in complexitatea viziunii sale. In opera lui Eminescu natura si dragostea sunt doua teme ce nu pot fi tratate separat,din impletirea carora s-au nascut cele mai fumoase texte eminesciene. Aceasta poezie apartine liricii intime si dezvaluie o tema romantica. Poezia este alcatuita dintr-o succesiune de tablouri,fiecare incadrat intr-o strofa. Izvorul tremura pe prund,caci prin acordurile sale suave acompaniaza soaptele de iubire ale celor doi indragostiti. In urmatoarele strofe poetul descrie intậlnirea,imbratisarea si sarutul. In ultima strofa a poeziei regasim dorinta de prelungire a iubirii. Refugiul indragostitilor in lumea codrului este o idee repetata in lirica lui Eminescu. Prin firescul exprimarii,prin adậncimea sentimentelor traite,prin muzicalitatea versurilor se dovodeste deplina maturitate artistica a poetului. Poezia este atật de cunoscuta,incật versurile ei au fost puse pe muzica Poezia este una din creatiile 'cheie' ale eroticii eminesciene, oferind posibilitatea de intelegere a modului in care poetul a asimilat influentele romantismului. Ca specie literara, poezia este o egloga idila cu dialog. Limbajul este direct si familiar, conferind poeziei un ton intim:? Cuvậntul dulce'dulce netezindu-mi parul', 'dulci ca florile ascunse', 'dulce floare', 'dulce minune' isi schimba valoarea stilistica si gramaticala, fiind, pe rand, adverb sau adjectiv. Trairea si taina trairii duc la versul nostalgic 'Si te-ai dus dulce minune'. Sentimentul se contureaza in epitetul cu rol de simbol 'dulce minune', apropierea de fiinta iubita este egala cu miracolul, epitetul devine metafora. Folosirea verbelor si a pronumelor in forma populara 'nu cata', 'apucand spre sat', 'grija noastra n-aib-o nime' sugereaza eternitatea sentimentului iubirii, ce se consuma intr-un spatiu rustic. De la Novalis pare sa fi luat Eminescu 'floarea albastra' ce apare ca simbol al iubirii si al nostalgiei infinitului, transformand-o in metafora pentru viata, infinit si dorinte dezvaluite cu vraja. El este cel dintậI care a dat un stil sufletului romậnesc si cel dintậi romận in care s-a facut fuziunea cea mai serioasa a sufletului daco-roman cu cultura occidentala. Printre acestea,ideea eternitatii stapậneste mintea sa intr-asemenea masura,incật una din atitudinile cele mai obisnuite ale poeziei sale este considerarea lucrurilor in perspectiva eternitatii. Este,in toata poezia lui Eminescu,o considerare a lucrurilor foarte de sus si foarte de departe,dintr-un punct de vedere care rusineaza orice ingustime a mintii,orice egoism limitat. Marea superioritate intelectuala a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestarii lui si aceea care explica prestigiul atật de covậrsitor al operei sale. Numai graiul coardelor ar putea sa povesteasca pe harpa si sa legene,din departare,delicata lui singurateca slava. Pentru pietatea noastra depasita,dimensiunile lui trec peste noi,sus si peste vazduhuri. Fiind foarte romận,Eminescu e universal. Asa cum iubeste el, poporul nu iubeste decat o singura data, la varsta infloririi vietii barbatesti si a nubilitatii. La Eminescu putem vorbi de o dragoste de pasari albe care strabat eternitatea si se-ntalnesc din zbor in dreptul unei stele Tudor Arghezi. Poeziile lui Eminescu dovedesc patriotismul si faptul ca poetul este si un poet national: …Vis de razbunare negru ca mormantul Spada ta de sange dusman fumegand, Si deasupra idrei fluture cu vantul Visul tau de glorii falnic triumfand, Spuna lumii large steaguri tricolore, Spuna ce-i poporul mare, ramanesc, Cand s-aprinde sacru candida-i valtoare, Dulce Romanie, asta ti-o doresc… Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie. Dar el este si un mare poet universal, prin romantismul sau dar nu numai prin aceasta ; pentru ca poeziile sale contin idei care sunt familiare tuturor oamenilor care le citesc. Opera lui Eminescu, poet al visului cosmic si mitologic, isi are locul propriu nu numai in literatura romana, ci si in cea universala. Generatiile in succesiunea lor isi transmit ca pe o datorie sacra convingerea, ca Eminescu este cel mai mare poet national. Referindu-se la valoarea creatiei eminesciene — din punctul de vedere a relatiei natioanal — universal — George Calinescu afirma: fiind foarte roman, Eminescu este un mare poet universal. Mihai Eminescu a fost o personalitate coplesitoare. Ca poet s-a remarcat prin forta de sinteza a izvoarelor autohtone si universale,prin imaginatie bogata si fantezie creatoare,prin inaltarea filosofica si printr-o viziune cosmica si mitologica asupra omului. De asemenea,el a scris si proza,in special fantastica,dar acestea au stat mai mult timp in umbra poeziilor sale,doar in ultima vreme recậstigậndu-si adevarata lor recunoastere. Avem convingerea ca daca mai traia,sanatos,inca douazeci de ani el ar fi fost considerat,fara putinta de contestare,ca unul din cei mai mari creatori de poezie din intrega literatura a lumii.