Maitreyi este un roman viu, substanţial, cu o deschidere nouă spre problematica omului modern (un spirit, între altele, voiajor, confruntat în experienţele lui existenţiale cu mentalităţi înrădăcinate în ceea ce antropologii numesc cultura de profunzime). Nu atât exotismul – deşi nici acesta nu poate fi ignorat – este elementul inedit în romanul lui Eliade, ci un spirit nou de a gândi destinul omului în secolul al XX-lea, o voinţă clară de sincronizare cu spiritul timpului.